Vis de mai - Alexandru Macedonski

Spre munti sa merg,
In zbor alerg
Cu gandul,
Si trec prin vai,
Pe tainici cai,
De-a randul.
Prin rape-adanci,
Pe nalte stanci,
Prin sate,
Degrab’ zidesc
Sa locuiesc
Palate.
Dar tot cu zor
Le si dobor,
Si-n urma,
Ca Stan ori Bran,
Ma fac cioban
De turma.
Iar sub alun
M-apuc sa sun
Din bucium.
Inaltii munti,
Din talpi, la frunti,
Ii zbucium.
Indragostesc
De-nnebunesc
Pe Rada,
Iar flori, panglici,
I-aduc de-aici
Cu lada.
Intinerit
Ma vad, uimit,
In ciuturi:
Am par balai,
E zi de mai,
Sunt fluturi.
Adese iar
Un armasar,
In pripa,
Mi-aleg pe plac,
Si-n pulpe-l fac
De tipa.
Iar cand pe cer
S-aprind si pier
Rubine,
Sa fuga-l las,
Fara popas,
Cu mine.
Caci sa tot zbor
Un tainic dor
M-apuca,
Neincetat,
Uitand, uitat,
Naluca.