Mai: albele calicii de crini, dulci flori de-amor,
Si vocile de fr unze, si raze, si extaze,
S-a traiului uitare, un chin de care mor.
Mai: barca ce se duce pe undele tacute,
Si clar ul diminetii, si veseli lopatari,
Si luni ce sparg vazduhul pe-azururi renascute,
Si balti de-argint, si trestii, si candizi nenufari.
S-oriunde, o natura tot tanara, tot blonda,
Si-n cer, pe car de flacari, Apollon, crud si bland,
Lucind intr-o parere de cursa va gabonda,
Jucandu-si caii de-aur si-n inimi sagetand.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu